Pentru cei care vor sa am cunosca....vei cunoaste atat cat te voi lasa eu.Si da...stiu ca suna pompos si egoist,dar asa este.asa sunt eu conceput si programat.Este ceva in mine care imi zice mereu cand sunt cu cineva ce sa zic si cum sa zic.Iti dai seama ca atunci cand sunt cu prietenii cei mai buni ma simt mai liber sa spun ce vreau si ce gandesc,dar in ult vreme putini prieteni adevarati.Sa fim seriosi...toti sunteti buni cand va iau cu caterinci si de-astea,dar cand vine vorba de "help!?"...nu va inghesuiti nu-i asa?Apoi va mirati toti si ziceti,bah asta are ceva, o fi patit ceva,de ce se schimba?de ce nu mai vbeste cu noi?de ce se uita asa?...si toti credeti ca este altceva cand este mereu problema voastra si cautati alte locuri in loc sa acceptati simplul fapt ca da...prietene...ai facut ceva,care m-a deranjat si nu ti-am zis...dar se aduna si la un mom dat nu mai pot si reactionez asa.Eu iert si trec cu vedere,si cred ca uit...dar cred...mereu izbucneste ceva si ma face sa ma uit mai atent si sa ma enervez mai repede si sa zic...mult mai usor:PAPA!Iar daca iti voi spune asta si ma voi comporta intr-un fel este din cauza ca ta,vina ta si a nimanui altcuiva.Ai spune ca sunt absurd,si ca nu ma uit,poate problema e la mine,dar ai atata minte sa ma intelegi ca stiu unde gresesc si cand nu,si stii bine ca atunci cand o fac pana nu ma ierti nu pot fi eu.Prietene...eu sunt mereu atent cu tine si incerc mereu sa-ti fie bine,uita-te la sfaturile care ti le dau neconditionat...stii bine ca nu-ti cer nimic in schimb,doar nu ma dezamagi.Atat.cer mult?...uita-te la zilele cand aveai nevoie de cineva si am fost eu langa tine,aminteste-ti de zilele cand veneai si ziceai : "Copeeeee,tu trebuie sa stii ce sa fac!"...si da stiam.Oare de ce?...nu ca sunt eu marele geniu sau ca sunt eu diferit sau etc...sau poate ca sunt...pentru simplul fapt ca imi pasa?...frate,serios...asta e tot?...adica pe bune,eu ma implic si mereu cand o fac o fac cu tot ce pot mai bun,eu pun suflet,eu chiar vreau sa te ajut.Asta poti sa vezi?poti?crezi?...Ti-am dat fiecare parte din mine si nu ti-am cerut nimic,ti-am dat fiecare raza de soare de care am putut trage,am incercat sa-ti sterg lacrimile,am vrut sa zambesti si atat,am vrut si vreau sa fie totul mai mult decat banalul OK!Iar tie,voua,4,am incercat mereu sa fie asa cum trebuie,nu ca mine,asa cum trebuie,ati ascultat de alte kestii,ai auzit alte lucruri,ati inteles altceva,si la ce bun...fiecare...ai tacut malc...prietene...si nu ai vorbit si nu ai zis nimic...ai gandit singur si nu ai gandit cum trebuie.Poate ca nu stii ce trebuie sa crezi,poate nu ai aflat cum sa crezi...dar cu ce am gresit eu pentru ca mi-a pasat,imi pasa si imi va pasa mereu?Ai incredere in mine,e chiar asa de simplu.Uitam cu totii de valorile principale:incredere,compasiune,dorinta,zambete,...etc,cu soare sau cu nori,cu zahar sau fara,cu miere sau cu otet,prietenia noastra trebuie sa existe.Traiesti,auzi,crezi,plangi,treci peste,razi ca sa traiesti din nou...mai bine.Dar hai sa nu mai fie asa.Uita-te la titlu,ma vei cunoaste atat cat iti dau eu voie,da....si pe tine te-am lasat sa ma cunosti,ti-am expus dorintele si visurile mele,sentimentele mele...ceea ce nu fac niciodata.Nu poti face diferenta?crezi ca asa sunt cu toti?Crezi ca de tine imi pasa mai putin?Ce te intrebi?...:Pe tine te-as lasa imediat?Nu-mi pasa,nu cred,nu am nevoie de tine?!...trezeste-te la realitate.Am nevoie de tine mai mult decat crezi.Sa fii acolo,ca M,dupa colt,de fiecare data cand am nevoie de cineva.Iti dau totul...iti cer prietenia!...increderea,sa nu ma dezamagesti,n-o mai face...mi-e greu s-o iert.

Stateam eu aseara...eu si cu mine defapt,cele mai importante persoane de pe lume,si ma gandeam de ce m-am apucat eu de blogu asta.Acum doar ai fi tentat sa spui ca na,toata lumea avea si ca am zis sa-mi fac si eu.Pai nu cred k este motivu asta,din simplul motiv ca nu-mi place sa-mi ocup timpul cu ceva care doar il fac si altii...pe scurt nu snt plagiator si nici tampit,ba chiar deloc aiurea.Si daca nu asta este motivul pt care am facut blogul asta atunci care ar fi.Cred k am inceput sa scriu pe blogu asta pentru ca aveam vreo 2-3 prietene care aveau blog si eram fascinat aproape cum dai sa intrii pe un blog si intrii in alta lume.Mie unu mi s-a parut mai filosofica.O lume in care fiecare intra si face pe ala mare si cu capu pe umeri,unde intrii si iti expui cele mai usor de inteles ganduri intr-un mod abstract...ca na,asa arata mai bine.Si pana la urma daca la blog ai da commenturi ca pe hi5 n-ar fi la fel si n-ar mai avea nimic special.Hi5-ul ca si blogul este ceva personal,dar cum ai putea sa-ti expui sentimentele si trairile pe un limbar trivial?...NU! asa nu merge.trebuie ceva elocvent,ceva nu de ici de colo,ceva care sa te puna intr-o lumina si pentru 5 minute cat se citeste postarea,TU sa fii cel mai important!Da...cred k de asta mi-am facut blog.Pt k stiu si eu ce kestii filosofice si de psiholog pot sa scot pe gura...si felicitarile kre le-am primit la adresa blogului au fost:"Scrii lucruri interesante si foarte adevarate.Bravo.Tine-o tot asa".da...nu stiu ce sa zic,ms,si sper ca nu te voi plictisi vreodata.Imi multumesc constientului ca m-a lamurit de ce scriu eu pe blog,si vietii mele care imi da subiecte banale,si sa fac din tantar armasar si sa scriu pe blog ceva MARE.Apropo de mare...mic...tantar-armasar.Pt fiecare dintre noi un eveniment mic este vazut mai mare,fiecare moment normal il putem face anormal,fiecare stralucire de soare poate fi un inceput,fiecare apus poate fi o noua dorinta.Deci pana la urma,viata mea are evenimente mari,ca si a ta banuiesc,si poate ca de aia citesti acum,poate ti se pare mai interesanta viata mea,poate nu,poate doar vrei sa vezi cum o mai duc...de ce?crezi ca tu nu ai ce face?...sau doar te-ai plictisit?...sau pur si simplu iti pasa?...raspunde-ti singur.daca este ultima varianta te felicit,nu poti sa intelegi ce este dincolo de cuvinte daca citeste asa...cu o mana in obraz si cotu rezemat de birou.Nu-i asa ca te-am facut mai mic decat erai?

Bai si hai k totu pare k merge bine.Da...asa spuneam sambata.Pe la ora 4:30 cand am plekt de acasa.Si plec eu de acasa sa ma vad in fata la MALL cu 2 prieteni.Ne vedem noi acolo...primim call.Hai la ziua lu Taridon zis Nurofen.Hai la ziua lu asta ce sa facem.Si mergem si totu e fte tare.Muzica,voie buna,jucam carti si radeam si parca mai frumos nu se putea.Si se pare ca totu a mers mai bine decat credeam...adk...de vreo 20 d ori mai mult fun si ktrinca.N-a trebuit sa vin singur acasa de nebun pt k m-a luat mama unui prieten...kre ne-a acuzat k mirosim a distractie.Dar intr-un final am ajuns acasa intreg.Ma rog...ideea e ca abea asteptam weekendu asta.dar nu stiam de ce si cum de mai voi distra asa.Imi merge bine.Rad si glumesc.Zambesc si ma bucur de viata mea.Totul pare ca s-a linistit si imi place asta.Asteptam sa fie totu ok.Si cand ai vnt si m-ai luat in brate am simtit km totu incepe sa fie...asa cum trebuie.Nici o problema pare ca nu-mi atinge viata.Si saptamana asta pare sa fie promitatoare...cel putin din faptul k n-o sa facem mari ore si k vine ziua scolii si sa nu uitam EXCURSIA!!!...atat.excursia.alte detalii sunt nesemnificative.Simt ca traiesc din ce in ce mai mult.Si simt cu adevarat...nu visez.Nu prea mai pot sa visez la cat de obosit vin de la bazin.(da Iza...acum te citez:"Nu stiu frate cum rezisti cu antrenamentele astea",si uite ca rezist.incat sa mai vbesc si cu tine juma d ora cand ajung acasa)Simt cu POT din nou sa fac ce vreau cand vreau si cum vreau.Simt k pot sa fac o schimbare in lumea asta,cu tot cu crizele ei,si sa conteze...iar asta ma face sa zambesc,sa privesc fiecare zi cu o dorinta de progresare.Am prieteni....am familie...am aproape tot ce-mi doresc...am 4 specimene mai ciudate de fete(cerbii)care sunt langa mine si ma ajuta si-mi zambesc si ma aprecieaza la adev mea valoare...cred.Va am pe voi si momentan nu mai am nevoie de nimic.Doar sa fiti ACOLO,ATUNCI cand voi avea nevoie.(Les choristes - L'Evocation va recomand. 1min si 45 de sec de heaven feelings)Cam atat cu viata mea.Te-am tinut la curent mai putin in ultimul timp...dar as avea prea multe de scris si prea putin timp daca ar fi sa notez fiecare mom aparte din fiecare zi.Te-am pupat...ai grija de mine!

Daca tzin ochii inchisi..., nu inseamna ca dorm...,
Daca ma fac ca nu vad..., nu inseamna ca sunt orb.
Cu ochii deschisi..., pot sa ma uit unde vreau eu...,
Si trebuie sa inchizi ochii..., sa nu le faci rau...,
Dar mai ales sa nu faci rau... sufletului tau.
Uneori mi-as dori... sa n-am somn...,
Sa nu trebuiasca sa inchid ochii... atunci cand dorm.
N-o sa mai inchid ochii..., am promis...,
N-o sa mai inchid ochii..., am mai zis...,
N-o sa mai inchid ochii..., imi e frica...,
N-o sa mai inchid ochii..., e o alta ispita...,
N-o sa mai inchid ochii..., imi ard pleoapele...,
N-o sa mai inchid ochii..., imi sacrific visele...,
N-o sa mai inchid ochii..., niciodata...,
Imi pastrez demonii..., cand mi se duce vïatza toata.